Copii cu autism

FORUM INFORMATIONAL PENTRU RECUPERAREA COPIILOR CU AUTISM
 
AcasaAcasa  PortalPortal  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiti | 
 

 Am invatat sa zambesc din nou

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
alina_11



Mesaje : 1
Data de inscriere : 04/11/2014

MesajSubiect: Am invatat sa zambesc din nou   Mar 4 Noi 2014 - 10:21

Buna.Sunt mamica unui baietel de 3 ani si 2 luni care astazi ,,implineste,, 1 an si 5 luni de terapie la asociatia AITA si vreau sa va relatez si eu experienta mea legata de aceasta asociatie si de rezultatele pe care le are acum copilul meu.Sunt noua pe acest forum si nu am apucat sa citesc decat cateva din povestile voastre.Trec repede peste episodul cand am descoperit semnele acestei tulburari ,cand am simtit ca viata mea a luat sfarsit,ca nimic nu mai reprezenta pt mine o consolare sau un motiv pt a continua.In disperarea mea am cautat rapid pe net(fara sa citesc prea multe pareri) o solutie si am gasit site -ul AITA unde am si sunat imediat.Eram mult prea grabita ca sa investighez mai mult si nu stiam prea multe despre aceasta problema asa ca am sunat imediat si am fost programati la evaluare, apoi cateva zile mai tarziu am inceput terapia.
   Au urmat zile grele pt mine in care chiar daca copilul meu facea progrese,mi se parea ca nu o sa-l aud niciodata vorbind.Cand am venit la AITA spunea doar ,,mama,, dar fara sens si f rar,avea multe stereotipii,nu vroia decat sa fuga  iar in putinele secunde cand era linistit prefera sa se joace doar cu ciudatenii.Am inceput si un program de plimbat afara pt ca nu vroia sa mearga de manuta si am marit si orele de lucru.Am inceput cu 2 ore/zi, apoi 3 ore,apoi 5(3 dimineata,2 dupa-amiaza).A fost f greu,am crezut de multe ori ca cedez ,ca nu mai pot continua,ca nu se mai termina.Din fericire pt mine,mi-am gasit si eu sprijinul tot in persoanele care imi ajutau copilul si mai putin la familie.
    Nu stiu cum este in alta parte pt ca nu am fost si nu pot compara, comentarii am auzit destule,dar pt mine acesti oameni sunt speciali.In fiecare dimineata si seara erau acolo cu zambetul pe buze,nu i-am vazut niciodata obositi,plictisiti,indispusi.Ne salutau pe noi parintii,apoi copiii si nu plecau pana nu aveau un raspuns si din partea copiilor,chiar daca era doar o silaba,un sunet ,un gest.Totul se intampla cu multa rabdare,blandete,daruire iar copilul meu s-a atasat repede de ei.
     Acum dupa 1an si 5 luni de terapie, copilul meu merge la o gradinita normala,neinsotit,vorbeste mult si adecvat,are un comportament normal si nimeni nu cred ca ar fi stiut ca a avut o problema daca nu as fi spus eu.Inca mai facem terapie dar doar 2 ore pe saptamana  .
    Nu a fost deloc usor dar acum simt ca incep sa culeg roadele.Cat despre AITA?ce pot sa spun?Cred ca rezultatul la care a ajuns copilul meu spune suficent.Cunoscand atatia parinti in situatia mea am auzit de diverse centre si metode de lucru dar va marturisesc sincer ca copilul meu nu a facut terapie doar cu niste profesionisti ,ci si cu niste oameni deosebiti care m-au ajutat si pe mine sa depasesc cea mai cumplita perioada din viata mea.
    Dana Martinescu a fost coordonatoarea noastra dar pt noi era mai mult decat atat.A fost langa mine si in episoadele nesfarsite de lacrimi si in momentele de bucurie cand a rostit primul cuvant spontan copilul meu iar ea a iesit in viteza din birou pt ca l-a auzit si l-a imbratisat.A fost alaturi de noi si in prima zi la gradinita cand am trait emotii coplesitoare iar ea a putut sa-l observe printre copiii normali si sa mi pondereze emotiile.Am revazut saptamana trecuta prima filmare cu copilul meu la terapie cu Dana Martinescu si inca ma mai emotioneaza.Era f agitat si nu statea deloc iar ea a inceput sa ii cante 20 pitici iar lui nu i-a placut, apoi i-a cantat ,,un elefant se legana,,Copilul meu s-a oprit si i-a zambit iar ea l-a luat pe picioare la masuta.Era desculta(nu stiu de ce) si continua sa ii cante iar el era asa de linistit cum nu il vazusem niciodata.Asa a inceput totul....
    Nu mi s-a promis nimic,nu mi s-au oferit termene miraculoase sau alte garantii,mi s-a spus doar ca vor face tot posibilul.Si au facut.Am stabilit niste obiective si la sedintele despre copil discutam despre progrese,despre nemultumirile mele in legatura cu copilul si unde mai trebuie sa lucram.Eram cu totii o echipa.Imi amintesc cand Cornelia(unul dintre terapeuti) a coborat scarile transpirata si vesela spunandu-mi ca copilul meu a zis ,,tata,,,imi amintesc cum Alex(terapeutul preferat al copilului meu) mi-a povestit cum baiatul meu l-a mangaiat si el l-a intrebat : de ce mamangai?iar copilul a zis:Te iubesc !Sunt amintiri care ma dor si care in acelasi timp ma bucura.Am trecut prin multe etape in lupta cu aceasta,, boala,, si daca am fost epuizata psihic si fizic,stiu ca toate eforturile mele si ale terapeutilor mi-au salvat copilul.Am fost o mama disperata ca multi dintre voi si am vrut sa va impartasesc si voua o parte din trairile mele in aceasta perioada si cred ca pot sa ajut macar cu o incurajare,cu un sfat.Pentru toti parintii aflati in aceasta situatie ,va spun cu toata sinceritatea ca nu este deloc usor dar se poate.Acesti oameni mi-au salvat copilul si eu am sa le fiu vesnic recunoscatoare.Sotul meu a spus odata ca AITA este Dumnezeu pt baiatul nostru.Eu cred doar ca Dumnezeu mi i-a scos in cale.
   Sper ca v-am incurajat sa nu renuntati niciodata si chiar daca eu poate am fost un caz fericit ca am inceput f devreme ,cu siguranta toti copiii cu aceasta problema au o sansa.Sper sa aveti parte de acelasi final fericit ca si mine si va doresc multa rabdare si incredere!
Succes tuturor!
Sus In jos
gabi.b
Admin


Mesaje : 1246
Data nasterii : 14/10/1969
Data de inscriere : 30/07/2010
Varsta : 47
Localizare : ORADEA

MesajSubiect: Re: Am invatat sa zambesc din nou   Sam 8 Noi 2014 - 6:35

 Bun venit pe forum. Viata nu e intodeauna asa cum ne-am fi dorit sa fie si ne da si peste nas cu vestea ,,autismului"' . e bine ca te-ai orientat repede , e bine ca ai putut sa duci copilul intr-un loc unde i-a fost propice recuperarii. sa stii ca in orasele tarii, e jale, legat de centre...Bucurestiul e privilegiat , chiar ai de unde alege . Nu conteaza numele centrului si nu as vrea sa se faca reclama vreunui centru sau altul, e bine ca ti-ai scris parerea , dar sa stii ca pot fii si pareri inverese , depinde de experientele de acolo, de evolutia copilului , de foarte multi factori . Unii fac terapie acasa si au rezultate excelente si nu ar calca niciodata pragul vreunui centru , altii sunt multumiti de evolutia copilului in centrul X sau Y .evolutia in continuare a copilului depinde de gradul sau de afectare , uneori oricat de performante ar fi centrele si terapeutii , evolutia nu e pe placul parintilor si sigur ca asta aduce nemultumiri. Acest forum are in cuprins povestile unor parinti care au incercat cu centru sau fara , cu bani sau fara , cu terapeuti sau fara sa treaca peste greutatile vietii alaturi de un copil cu autism! .Multa sanatate !!!si noroc in continuare!

_________________
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine][Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea aceasta imagine]
Sus In jos
http://www.autismbihor.ro
craciun2011



Mesaje : 57
Data de inscriere : 13/12/2011

MesajSubiect: Re: Am invatat sa zambesc din nou   Vin 16 Ian 2015 - 18:22

Pai acu sincer copilul era si foarte mic ;)
La varste mici si vorba Gabrielei,in fctie de gradul de afectare rezultate oricum sunt, poti sa faci si la Bucuresti la AITA si la Zimnicea sau Piatra Neamt pe unde poti.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Am invatat sa zambesc din nou   Astazi la 11:41

Sus In jos
 
Am invatat sa zambesc din nou
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Copii cu autism  :: Sa ne cunoastem. :: Sa facem cunostinta.-
Mergi direct la: