Copii cu autism

FORUM INFORMATIONAL PENTRU RECUPERAREA COPIILOR CU AUTISM
 
AcasaAcasa  PortalPortal  FAQFAQ  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  

Distribuiti | 
 

 ANALIZA MINERALA TISULARA (AMT)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
gabi.b
Admin


Mesaje : 1246
Data nasterii : 14/10/1969
Data de inscriere : 30/07/2010
Varsta : 47
Localizare : ORADEA

MesajSubiect: ANALIZA MINERALA TISULARA (AMT)   Mar 3 Aug 2010 - 6:21

Sau mai pe intelesul nostru , analiza firului de par , care la noi in tara se face la Bucuresti si nu cuprinde atat de multe informatii , ca o analiza similara facuta in alta tara .Aici puteti citi despre ea
ANALIZA MINERAL A TISULARA (AMT)

Testarea pacientilor pentru depistarea deficitelor, exceselor si dezechilibrelor minerale devine din ce în ce mai importanta, datorita cantitatii mari de metale toxice din mediul înconjurator si dezechilibrelor minerale larg întâlnite la omul modern, secundar dietei necorespunzatoare. Prin testarea firului de par, analiza minerala tisulara reprezinta o metoda eficienta si fidela pentru determinarea expunerii pe termen lung la minerale toxice si a deficitelor de substante nutritive.

Utilizând AMT, clinicianul poate depista si în consecinta trata dezechilibrele minerale si intoxicatiile care de cele mai multe ori se manifest a mascat, sub forma sindromului oboselii cronice, depresiei, hiperactivitatii (la copii), tulburarilor de comportament, încetinirii proceselor de ideatie, raspunsului alterat la stres, afectiunilor cardiovasculare, neurologice, tiroidiene si altele. Practicienii au gasit metoda deosebit de utila în cazurile în care etiologia bolii nu era depistata sau în cazurile în care existau mai multe cauze sinergice pentru afectiunea respectiva.

AMT este una dintre cele mai avansate metode din medicina, cu aplicatii în ceea ce priveste spectrul terapeutic. Cercetarile din ultimele trei decade sugereaza ca relatia între concentratiile mineralelor din firul de par si sanatatea umana este un proces complex, legat de expunerea, absorbtia si distributia tisulara a elementelor esentiale si toxice. Studiile în ceea ce priveste relatia dintre statusul mineral si tulburarile comportamentale, bolile cardiovasculare si cancer ofera variante noi, continuând extinderea aplicatiilor AMT mai departe de binecunoscuta utilizare în cazul expunerii la minerale toxice.

AMT poate detecta valori ale mineralelor de ordinul parti per milion, uneori chiar per miliard. Simplitatea recoltarii si transportului fac din AMT o determinare fiabila si convenabila, iar masurile luate pentru pastrarea integritatii esantionului, cum sunt “camerele ermetice”, garanteaza acuratetea rezultatelor.

Utilitatea determinarii

Majoritatea coplesitoare a reactiilor chimice care guverneaza procesele celulare sunt catalizate de catre enzime. De cele mai multe ori enzimele necesita pentru a opera cofactori minerali. Magneziul si zincul, de exemplu, sunt cofactori în sute de reactii enzimatice. Pe de alta parte, mineralele toxice pot interfera cu reactiile enzimatice si pot perturba astfel activitatea celulara. Astfel, excesele sau deficitele minerale au un impact semnificativ asupra sanatatii.

Din nefericire, deficitele minerale sunt foarte frecvente în societatea noastra. Numeroase studii guvernamentale au raportat deficite minerale multiple la un procentaj mare al subiectilor. De exemplu, studiile arata ca mai mult de 1/3 din americani consuma mai putin de 100% din RDA (ratia zilnica recomandata) de calciu ( Chattopadhyay A, Roberts T, Jervis R. Scalp hair as a monitor of community exposure to lead. Arch Environ Health 1977;32(5):226-236). Datorita cantitatii enorme de compusi toxici utilizati în industrie, mineralele toxice sunt de asemenea larg raspândite, si daca nu sunt depistate la timp, constituie un risc pentru sanatate. Dezvoltarea rapida a noi tehnologii si cresterea riscului de aparitie a noi surse de expunere necesita metode de testare din ce în ce mai sofisticate.

Analiza firului de par, a sângelui sau a urinii?

De mai mult de 30 de ani se studiaza utilitatea masurarii concentratiei mineralelor în firul de par, sânge si urina. Aceste medii biologice reflecta echilibrul dinamic al organismului.

Parul se comporta ca un depozit si indica nivelul de stocare al mineralelor de-a lungul timpului. S-au efectuat studii care au corelat nivelurile mineralelor din firul de par cu expunerea din topitorii sau din mine si cu diferite boli ori efecte fiziopatologice ale exceselor sau deficitelor nutritive. În plus, au fost publicate tendintele geografice si istorice ale nivelurilor minerale din firul de par, iar AMT a fost utilizata si în criminalistica. Deci AMT furnizeaza o înregistrare pe termen lung ce reflecta metabolismul: normal sau anormal, asimilarea si expunerea ( Suzuki T, Yamamoto R. Organic mercury levels in human hair with and without storage for eleven years. Bull Environ Contam Toxicol 1982;28:186-188; Airey D. Mercury in human hair due to environment and diet: a review. Env Health Perspectives 1983;52:303-316).

Exista numeroase studii publicate despre acuratetea si eficacitatea testarii firului de par, în special pentru metalele toxice, cum este mercurul ( Suzuki T, Yamamoto R. Organic mercury levels in human hair with and without storage for eleven years. Bull Environ Contam Toxicol 1982;28:186-188; Airey D. Mercury in human hair due to environment and diet: a review. Env Health Perspectives. 1983;52:303-316; Akerberg K, Hoffmann K. Possibilities in diagnosis and therapy using tissue and mineral analysis of hair. Schriftenr Ver Wasser Boden Lufthyg 1987;71:171-89; Delves HT. Assessment of trace element status. Clin Endocrinol Metab 1985 Aug;14(3):725-60; Combs DK. Hair analysis as an indicator of mineral status of livestock. J Anim Sci 1987 Dec;65(6):1753-8 ) . Agentia de Protectie a Mediului din U.S.A. ( The Environmental Protection Agency - E.P.A.) a publicat în 1979 un studiu de evaluare în care au fost analizate peste 400 de rapoarte asupra analizei minerale. Autorii au concluzionat ca parul reprezinta “un tesut relevant si reprezentativ pentru monitorizarea biologica a majoritatii metalelor toxice” ( U.S. EPA-600/4-79-049. August 1979) .

Analiza minerala tisulara este de asemenea utila prin evaluarea profilului biochimic, constituind un mijloc de prognostic pentru patologiile viitoare ale individului respectiv, permitand initierea unui program profilactic sau terapeutic.

Elementele stocate în firul de par

Parul uman contine 80% proteine, 15% apa si cantitati mici de lipide si de material anorganic. Continutul mineral al parului este de 0,25 – 0,95% ( Katz S, and Chatt A. Hair analysis: applications in the biomedical and environmental sciences. New York: VCH Publishers Inc., 1988:1-16). Dintre cele aproximativ 100.000 de fire de par prezente în mod normal în pielea scalpului, 10% se afla în faza de repaos. În timpul fazei de crestere, foliculii pilosi ai scalpului genereaza firele cu o rata de 0,2-0,5 mm/zi, sau aproximativ 1 cm/luna.

Foliculul pilos este bogat vascularizat, iar sângele care-l scalda reprezinta un mediu de transport atât pentru mineralele esentiale, cât si pentru cele toxice si potential toxice. Odata ce aceste minerale ajung la foliculii pilosi, ele sunt încorporate în proteinele firului care creste. Spre deosebire de celelalte tesuturi ale organismului, parul este un produs finit metabolic, care a încorporat mineralele în structura sa pe parcursul cresterii. Pe masura ce firul de par se apropie de suprafata cutanata, el se întareste prin keratinizare si elementele acumulate pe parcursul formarii sale sunt încastrate în structura sa proteica. Datorita expunerii foliculului pilos pe parcursul cresterii la mediul sanguin, concentratia mineralelor din firul de par reflecta concentratia acestora din tesuturi.

Determinarile urinare si sanguine

Analiza urinii poate furniza informatii importante despre mineralele toxice, care nu sunt oferite de analiza sanguina. Aceste minerale pot fi stocate în diferite tesuturi, unde pot cauza leziuni sau unde pot interfera cu structurile de depozit (rinichi, oase, tesut nervos), fara a fi crescute la nivel sanguin. Mineralele toxice sunt epurate rapid din sânge, de aceea nivelurile lor sanguine pot avea relevanta doar o scurta perioada de timp. Cadmiul, de exemplu, are o semiviata biologica de peste 10 ani la om. De aceea, depunerea cumulativa a cadmiului precum si a altor minerale, poate reprezenta un risc semnificativ ( Poulson O, Christensen J, Sabbioni E, Van der Venne MT. Trace element reference values in tissues from inhabitants of the European community V: review of trace elements in blood, serum and urine and critical evaluation of reference values for the Danish population. Sci Total Environ 1994;141:197-215; Lauwerys R, Bernard A, Roels H, Buchet J-P. Cadmium: exposure markers as predictors of nephrotoxic effects. Clin Chem 1994; 40(7 Pt 2):1391-94).

Una dintre concluziile importante ale cercetarilor în ceea ce priveste testarea sanguina este ca “pentru mineralele prezente la om, apare o uniformitate a valorilor care reflecta controlul exercitat de catre organism, de ex. totalitatea proceselor homeostatice” ( Hamilton E, Sabbioni E, Van der Venne M. Element references values in tissues from inhabitants of the European community VI: review of elements in blood, plasma and urine and a critical evaluation of reference values for the United Kingdom population. Sci Total Environ 1994;158:165-190; Hamilton, et al., 187-8. Aceasta uniformitate favorizeaza însa adunarea datelor de referinta si includerea lor ca parametri utili si stabili ai functiilor biologice. Raspunsul homeostatic ilustreaza eficacitatea mecanismelor de clearence din organism si explica utilitatea doar pe termen scurt a analizelor de sânge. Este importanta deci investigarea capacitatii de depozit pentru diferite elemente, în special pentru cele toxice, aspect îndeplinit de catre AMT.

Sa rezumam deci avantajele si dezavantajele diferitelor surse biologice utilizate pentru analiza mineralelor:

• analiza firului de par: parul reprezinta tipul de esantion cel mai potrivit pentru evaluarea dezechilibrelor minerale si a intoxicatiilor. Ea furnizeaza o evaluare pe termen lung, este neinvaziva si permite investigarea interactiunilor minerale nutritive/minerale toxice, care pot fi surprinse doar în faza initiala de catre celelalte determinari mentionate;

• analiza urinii: aceasta arata ce minerale sunt excretate de catre organism în momentul determinarii. Furnizeaza informatii calitative destul de bune în cazul în care persoana a fost expusa recent la un mineral toxic (zile-saptamâni), precum si cantitative în ceea ce priveste mineralele excretate.

• analiza sângelui: furnizeaza informatii despre substantele recent absorbite în sânge (ore-zile). Nivelurile sanguine sunt independente de cele din tesuturile de depozit si variaza si în functie de componenta analizata (plasma, ser, eritrocite). Aceste niveluri sunt tranzitorii si sunt supuse mecanismelor homeostatice care le mentin într-o plaja îngusta de valori.

Mineralele toxice

Expunerea umana la mineralele toxice utilizate în diferitele procese industriale a crescut dramatic în ultimii 50 de ani. Aceste toxice pot genera o varietate de simptome, iar AMT releva etiologia lor.

Parul este utilizat de mult timp în studiile pe animale si pe oameni pentru evidentierea expunerii cronice la metalele toxice. Deoarece parul este biologic stabil, pot fi efectuate cu acuratete testari pe esantioane vechi de sute de ani. De exemplu esantioanele de par prelevate de la Napoleon, testate pentru a dovedi ca acesta a fost otravit cu arsenic ( Smith H, Forshufvud S, Wassen A. Distribution of arsenic in Napoleon's hair. Nature 1962;194:725).

Simptome si semne legate de expunerea la minerale toxice

Arsen Fatigabilitate, cefalee, dermatita, hipersalivatie, hipotonie musculara, hipopigmentare cutanata, rash cutanat, pierdere par si unghii, anemie

Cadmiu Pierderea olfactiei, anemie, piele uscata, alopecie, hipertensiune, disfunctii renale

Plumb La copii : retard mental, hiperactivitate, învatare dificila, tulburari de comportament

Copii si adulti : fatigabilitate, anemie, gust metalic, pierderea apetitului, scadere ponderala, cefalee, insomnie, nervozitate, scaderea vitezei de conducere nervoasa, posibil disfunctii de neuron motor

Mercur Scaderea capacitatilor senzoriale (gustative, vizuale, auditive si tactile), gust metalic cu hipersalivatie, fatigabilitate, anorexie, iritabilitate si excitabilitate, psihoze, manie, anemie, parestezii, tremor, lipsa de coordonare, afectiuni cardio-vasculare, hipertensiune cu disfunctie renala.


Actualmente, testarea parului pentru minerale toxice cum ar fi plumbul, mercurul, cadmiul, arsenul, este validata stiintific. Studiile confirma faptul ca elementele toxice pot influenta direct comportamentul prin afectarea functiei cerebrale, influentarea productiei si utilizarii neurotransmitatorilor si alterarea proceselor metabolice. Sistemele neurologic, gastro-intestinal, cardio-vascular si renal sunt cele mai susceptibile la actiunea nociva a mineralelor toxice.

Expunerea ambientala la minerale toxice poate fi rara si are o mare variabilitate, însa în cazul expunerii cronice, îndelungate si a aportului cumulativ, nivelurile din firul de par sunt cele mai relevante ( Foo S, Khoo N, Heng A, Chua L, Chia S, Ong C, et al. Metals in hair as biological indices for exposure. Int Arch Occup Environ Health 1993;65:S83-S86; Petering H, Yeager D, Witherup S. Trace metal content of hair. II cadmium and lead of human hair in relation to age and sex.. Arch Environ Health 1973;27:327-333; Rossi LC, Clemente GF, Santaroni G. Mercury and selenium distribution in a defined area and in its population. Arch Environ Health 1976;31(3):160-165). Cercetarile sugereaza ca valorile metalelor grele din firul de par furnizeaza o estimare mai buna pentru acumularile pe termen lung decât cele sanguine (Bax M. Lead and impaired abilities [editorial]. Develop Med Child Neurol 1981;23:565-566). Parul reprezinta un mediu de testare excelent deoarece concentratiile sunt adesea de 300 de ori mai mari decât cele din sânge sau urina. Deoarece parul stocheaza aceste elemente, este un barometru al expunerii precoce, a celei cronice si adesea reflecta acumularile toxice înaintea aparitiei simptomelor.

Mineralele toxice au efecte negative chiar si în concentratii extrem de mici, însa efectele variaza în functie de modul si durata expunerii si de metabolismul si capacitatea de detoxifiere a fiecarui individ. Mecanismele toxicitatii sunt multiple si includ: inhibitie enzimatica sau a cofactorilor, potentare enzimatica, leziuni membranare si alterarea proceselor de transport, scaderea functionarii neuronale si a conducerii nervoase. Unele dintre aceste efecte sunt sinergice cu ale altor minerale sau cu ale substantelor chimice toxice.

Nivelul toxicitatii acestor elemente si efectele adverse corespunzatoare variaza de la individ la individ. Expunerea subacuta sau cronica poate conduce la o simptomatologie subtila sau franca, îndelungata la unii indivizi, si în special la copii. Mai ales plumbul si mercurul au efecte negative asupra copiilor, datorate în parte ratei lor accelerate de crestere si a masei corporale mici. Mineralele toxice interfera cu diferitele procese enzimatice si neurologice gradat si progresiv. În continuare sunt amintite câteva dintre relatiile care exista între mineralele toxice si diferitele disfunctii si afectiuni.

Aluminiul

Exista amintite în literatura numeroase cazuri si studii în ceea ce priveste legatura dintre interferenta acumularilor de aluminiu cu functiile neurologice normale. S-a dovedit ca la copiii dislexici exista niveluri mai mari ale aluminiului în firul de par comparativ cu loturile de control ( Capel I, Pinnock M, Dorrell H, Williams D, Grant E. Comparison of concentrations of some trace, bulk, and toxic metals in the hair of normal and dyslexic children. Clin Chem 1981;6:879-81 ) ; si alte tulburari de comportament la scolari sunt corelate cu niveluri ridicate ale acestui element ( lowe M; Cossairt A; Moon C; Errera J; MacNeel A; Peak R, et al. Main and interaction effects of metallic toxins on classroom behavior.J Abnorm Child Psychol 1985; 13(2):185-9.

Exista o corelatie geografica între boala Alzheimer si valorile crescute ale Al în apa potabila. La pacientii cu boala Alzheimer s-au înregistrat niveluri crescute de Al la AMT, iar la unii dintre acesti bolnavi s-a notat o stabilizare a simptomelor dupa tratament cu chelatori de aluminiu (desfeoxamina).

Scleroza laterala amiotrofica poate fi de asemenea legata de continutul în Al al retelei de apa potabila.

Aluminiul este ubicuitar, fiind metalul greu cel mai întalnit în scoarta terestra. Cele mai frecvente surse de expunere non-ocupationala sunt reprezentate de:

• apa potabila (în special din zonele expuse ploilor acide) ( Bensryd I, Rylander L, HÃgstedt, Aprea P, Bratt I. Effect of acid precipitation on retention and excretion of elements in man. Sci Total Environ 1994;145(1-2):81-102).

• ustensilele de gatit din aluminiu

• antiacide cu aluminiu (ex. Maalox)

Mercurul

Nu s-a descoperit nici un proces metabolic care sa necesite mercur. La concentratii mari, mercurul produce leziuni hepatice si renale si simptome neurologice ( Clarkson T. Mercury-an element of mystery [editorial]. N Engl J Med 1990;323:1137-39).

Exista numeroase cercetari în ceea ce priveste legatura dintre valorile crescute ale Hg în firul de par si diferitele afectiuni. În ceea ce priveste patologia neurologica, exista date care arata ca aportul crescut de mercur provenind din pestele slab de apa dulce si acumularea consecutiva a mercurului în organism conduce la cresterea mortalitatii prin cauze vasculare. S-a presupus ca aceasta corelatie se datoreaza promotiei de catre mercur a peroxidarii lipidelor ( Salonen J, SeppÃnen K, NyyssÃnen K, Korpela H, Kauhanen J, Kantola M, et al. Intake of mercury from fish, lipid peroxidation, and the risk of myocardial infarction and coronary, cardiovascular, and any death in eastern Finnish men. Circulation 1995;91(3):645-655) .

Atât valorile mercurului din firul de par cât si cele urinare au fost asociate semnificativ cu titruri crescute de complexe imune ce contineau LDL oxidat ( Salonen J. 645-655). Si alte dovezi indica faptul ca mercurul poate induce atât la om cât si la animalele de laborator afectiuni autoimune (Bigazzi P. Autoimmunity and heavy metals. Lupus 1994;3:449-453).

Mercurul din plombele dentare poate fi factor etiologic pentru aparitia sclerozei multiple, deoarece, în studiile efectuate, mercurul din firul de par a fost gasit semnificativ mai crescut la subiectii cu scleroza multipla comparativ cu lotul sanatos ( Siblerud R, Kienholz E. Evidence that mercury from silver dental fillings may be an etiological factor in multiple sclerosis. Sci Total Environ 1994;142(3):191-205) .

În ultimul timp a crescut interesul în ceea ce priveste posibilul efect nociv al mercurului eliberat din obturatiile dentare din amalgam precum si al consumului de peste contaminat cu mercur ( Lorscheider F, Vimy M, Summers A. Mercury exposure from “silver” tooth fillings: emerging evidence questions a traditional dental paradigm. FASEB J 1995;9:504-08; Al-Shahristani H, Shihab K, Al-Haddad I. Mercury in hair as an indicator of total body burden. Bull World Health Org 1976; 53(Suppl):105-12) . Un studiu care a analizat firele de par ale unui lot de medici stomatologi si igienisti dentari din Marea Britanie a aratat o concentratie de 2-3 ori mai mare al Hg comparativ cu lotul neexpus ( Lenihan JM; Smith H; Harvey W. Mercury hazards in dental practice. Br Dent J 135;1973: 365-396) . Un alt studiu efectuat pe un lot de medici si asistente stomatologice a aratat o relatie de proportionalitate între valorile nivelurilor crescute de Hg urinar si numarul de obturatii din amalgam pe care le aveau subiectii (Zander D, Ewers U, Freier I, Brockhaus A. Mercury exposure of the population V: mercury exposure of male dentists and dental aides. Zentralbl Hyg Umweltmed (Ger) 1992; 4:318-2 .

Parul este utilizat ca indice al acumularii de Hg în organism, cu conditia sa nu fie supus contaminarii externe ocupationale la vapori de mercur ( Hac E, Krechniak J. Mercury concentrations in hair exposed in vitro to mercury vapor. Biol Trace Elem Res 1993;39(2-3):109-15; Chang Y, Yeh C, Wang J. Subclinical neurotoxicity of mercury vapor revealed by a multimodality evoked potential study of chloralkali workers. Am J Ind Med 1995;27(2):271-279) .

Plumbul

Reprezinta cel mai frecvent metal întâlnit în cazul expunerii cronice la minerale toxice în concentratii mici. Studiile arata ca intoxicatia cu plumb este asociata la copii cu deficite functionale ale sistemului nervos central, care pot persista si în adolescenta ( Minder B, Das-Smaal E, Brand E, Orlebeke J. Exposure to lead and specific attentional problems in schoolchildren. J Learn Disabil 1994;27(6):393-393) . Plumbul si aluminiul din firul de par sunt corelate atât cu scaderea scorurilor de inteligenta cât si a scorurilor de aptitudini scolare ( Thatcher R, Lester M, McAlaster R, Horst R. Effects of low levels of cadmium and lead on cognitive functioning in children. Arch Environ Health 1982;37(3):159-66).

Un studiu recent efectuat pe 227 copii scolari a aratat efectele severe ale Pb asupra învatarii si comportamentului. S-a notat o legatura strânsa (p < 0,0001) între Pb din firul de par si scorurile la chestionarele referitoare la capacitatea de concentrare si de îndeplinire a sarcinilor, care indicau un deficit foarte accentuat ( Tuthill, R. Hair lead levels related to children's classroom attention-deficit behavior. Arch Environ Health 1996;51(3):214-20 ) . Un alt studiu asupra Pb a aratat o crestere de 7 ori a incidentei esecurilor de absolvire a liceului ( Needleman H, Schell A, Bellinger D, Leviton A, Allred E. The long-term effects of exposure to low doses of lead in childhood. NEJM 1990; 322(2):83-88 ). Nivelul acceptat al riscului neurotoxicitatii plumbului la copii a scazut în mod constant în ultima decada, pe masura ce studii mai sofisticate au demonstrat efectele nocive ale nivelurilor, chiar mici, de Pb.

Un alt studiu a folosit AMT la un grup de 153 de copii cu afectiuni neurologice, incluzând hiperactivitate, pierderea constientei si convulsii de tip epileptic de etiologie neprecizata, comparativ cu un lot de control. Grupul afectat a prezentat la analiza parului o crestere semnificativa a nivelurilor de plumb, precum si o reducere semnificativa a nivelurilor de magneziu ( Lech, T. Lead, Copper, Zinc, and Magnesium Content in Hair of Children and Young People with Some Neurological Disease. Biol.Trace Elem.Res. 85, 2002 ).

Cadmiul

AMT este utila pentru evaluarea cadmiului la fumatorii si nefumatorii care traiesc în zone fara expunere industriala ( Chattopadhyay P, Joshi H, Samaddar K. Hair cadmium level of smoker and nonsmoker human volunteers in and around Calcutta city. Bull Environ Contam Toxicol 1990;45:177-180 ). Fumatul cauzeaza o crestere semnificativa a mineralelor toxice în firul de par, în special a cadmiului, plumbului si nichelului ( Wolfsperger M, Hauser G, et al. Heavy metals in human hair samples from Austria and Italy: influence of sex and smoking habits. Sci Total Environ 1994;156(3):235-242 ). De asemenea, si nivelurile urinare ale cadmiului reflecta bine rezervele organismului ( Lauwerys R, Bernard A, Roels H, Buchet J-P. Cadmium: exposure markers as predictors of nephrotoxic effects. Clin Chem 1994; 40(7):1391-94 ). În cele mai multe cazuri, masurarea nivelurilor urinare este o metoda clinic utila. Odata ce a fost depasit pragul renal însa, nivelurile urinare nu mai reflecta fidel cantitatea de Cd din organism ( Jonnalagadda S, et al. Toxicity, bioavailability and metal speciation. Comp Biochem Physiol C 1993;106(3):585-95 ).

Expunerea la Cd a fost asociata cu hipertensiunea arteriala, iar studiile arata ca nivelurile de Cd din parul hipertensivilor sunt mai mari decât cele ale indivizilor din lotul de control ( Engvall J; Perk J. Prevalence of hypertension among cadmium-exposed workers.Arch Environ Health 1985 May-Jun;40(3):185-90 ). Analizând la un lot de barbati fumatori nivelul cadmiului din firul de par, acesta s-a dovedit de asemenea semnificativ crescut si invers proportional cu activitatea Na+/K+ ATP-azei eritrocitare. Aceasta inhibitie enzimatica a fost notata la niveluri mult sub cele toxice si poate deschide orizonturi noi în ceea ce priveste legatura dintre hipertensiune si expunerea la cadmiu ( Hajem S, Hannaert P, Moreau T, Lellouch J, Huel G, Orssaud G, et al. Cadmium and membrane ion transport in a French urban male population. Bull Environ Contam Toxicol 1991;47:850-857 ). Cadmiul inhiba enzimele ce contin grupari sulfhidril, asa încat doze relativ mici deprima nivelurile de noradrenalina, serotonina si acetilcolina ( Sutherland E, Robison G. Role of cyclic AMP in control of carbohydrate metabolism. Diabetes 1969;18:797-819 ).

Arsenul

Toxicitatea arsenului a fost recunoscuta de secole si s-a demonstrat ca nivelurile din firul de par se coreleaza semnificativ cu aportul ( Valentine J, Kang H, Spivey G. Arsenic levels in human blood, urine, and hair in response to exposure via drinking water. Env Res 1979; 20:24-32 ). Simptomele intoxicatiei cu arsen sunt variate, incluzând macrocitoza si neuropatia. Datele arata ca cerealele reprezinta o sursa majora de arsen în timpul copilariei si aceste modificari ale nivelului de arsen în firul de par al copiilor corespund introducerii cerealelor în dieta ( Gibson R, Gage L. Changes in hair arsenic levels in breast and bottle fed infants during the first year of infancy. Sci Total Environ 1982; 26:33-40 ).

Mineralele nutritive

Mineralele nutritive au o gama larga de functii metabolice. Ca si componente structurale, ele intra în alcatuirea scheletului, vitaminei B12, hemoglobinei, hormonilor tiroidieni. Ca si reglatori celulari, sunt implicate în transmiterea nervoasa, mentinerea permeabilitatii membranei celulare si reglarea presiunii osmotice, balantei hidrice si echilibrului acido-bazic. În plus, mineralele nutritive servesc ca si cofactori pentru o gama larga de reactii enzimatice.

Exista multe circumstante care pot conduce la un status inadecvat al acestor minerale: aport insuficient, digestie deficitara, absorbtie insuficienta si inhibitie competitiva realizata de catre mineralele toxice. Mentinerea unei functii digestive optime poate fi astfel un aspect important al nutritiei minerale.

Cercetarile în domeniul relatiei între statusul mineral al firului de par si tulburarile de comportament, boala cardiovasculara si cancer deschid noi posibilitati. Nu exista înca niste corelatii sigure între concentratiile din firul de par si fiziopatologia diferitelor afectiuni, însa au fost descoperite relatii semnificative.

Seleniul

Exista o relatie clara între nivelurile seleniului din firul de par, urina si esantioanele de par. Seleniul din firul de par reflecta aportul dietar ( Bratakos M, Kanaki H, Vasiliou-Waite A, Ioannou P. The nutritional selenium status of healthy Greeks. Sci Total Environ 1990; 91:161-167 ). Deoarece seleniul este cofactorul glutation-peroxidazei, enzima importanta în cascada antioxidarii si pentru protectia celulara, nivelurile scazute de seleniu din anumite cancere pot reflecta o capacitate de protectie celulara ineficienta pe termen lung ( Keshan Disease Research Group. Epidemiologic studies on the etiologic relationship of selenium and Keshan disease. Chin Med J 1979;92(7):477-82 ). S-a observat ca nivelul seleniului din firul de par creste odata cu suplimentarea dietara ( Gallagher M, Webb P, Crounse R, Bray J, Webb A, Settle E. Selenium level in new growth hair and in whole blood during ingestion of a selenium supplement for 6 weeks. Nutr Res1984;4:577-82 ).

Litiul

Parul pare a fi un indicator fidel al statusului litiului, iar litiul din firul de par este adesea scazut în cazul indivizilor violenti. S-a observat o legatura directa între nivelul litiului în firul de par si concentratiile de cobalt, deci litiul ar putea avea un rol în transportul si distributia vitaminei B12. Nivelurile litiului în firul de par cresc odata cu suplimentarea, dar litiul este marker doar pentru anumiti subiecti ( Szilagyi M; Balogh I; Anke A; Szentmihalyi S. Biochemical aspects of lithium toxicity. Acta Med Leg Soc (Liege) 1985;35(1):167-80; Cromwell B, Abadie R, Stephens J, Kyler M. Hair mineral analysis: biochemical imbalances and violent criminal behavior. Psych Rep 1989;64:259-66; Schrauzer G, Shrestha K, Flores-Arce M. Lithium in scalp hair of adults, students, and violent criminals. Biol Trace Elem Res 1992; 34:161-176 ). Pot aparea anumite tulburari de comportament, depresie si tulburari de învatare, cauzate sau agravate de un aport insuficient de litiu asociat cu deficiente marginale de vitamina B12 si acid folic, al caror transport este modulat de asemenea de catre litiu.

Zincul

Nivelurile din firul de par arata corelatii interesante, cum ar fi cazul copiilor cu neoplazii în remisiune care au aceleasi valori pentru zinc, cupru si pentru raportul Zn/Cu ca si cei din lotul de control. În contrast, copiii cu malignitati active prezinta niveluri scazute ale zincului si cuprului, precum si un raport Zn/Cu crescut ( Donma M, Donma O, Tas M. Hair zinc and copper concentrations and zinc:copper ratios in pediatric malignancies and healthy children from southeastern Turkey. Biol Trace Elem Res 1993;36:51-63 ). În plus, nivelurile materne de zinc sunt scazute în cazul în care aceste femei au feti cu defecte de tub neural ( Cavdar A, Bahceci M, Akar N, Dincer F, Erten J. Maternal hair zinc concentration in neural tube defects in Turkey. Biol Trace Elem Res 1991;30:81-87 ).

Manganul

Scleroza laterala amiotrofica se coreleaza cu niveluri de mangan semnificativ mai crescute la AMT ( Oishi M, Takasu T, Tateno M. Hair trace elements in amyotrophic lateral sclerosis. Trace Elem Med 1990;7(4):182-85 ). Manganul crescut în firul de par a fost asociat recent cu comportamentul agresiv, posibil datorita legaturii sale cu depletia de dopamina si serotonina ( Marlowe M, Bliss L, Schneider H. Hair trace element content of violence prone male children. J Adv Med 1994;7(1):5-18 ).

Calciul

Acest mineral a fost studiat extensiv prin AMT. Poate cea mai utila corelatie a fost gasita între Ca si boala cardiovasculara . În studiile retrospective care au analizat valorile acestui mineral în firul de par, s-a dovedit ca nivelul crescut al Ca la AMT se coreleaza cu valori scazute ale calciului aortic, iar nivelul scazut al calciului la AMT cu infarctul miocardic si cu alte patologii cardiovasculare incluzând si cordul pulmonar cronic ( MacPherson A, Balint J, Bacso J Beard calcium concentration as a marker for coronary heart disease as affected by supplementation with micronutrients including selenium. Analyst 1995;120(3):871-875; Liang G, Shen L, Hu B, et al. Trace elements in the hair of patients with chronic cor pulmonale. Chung-Hua Hsin Hsueh Kuan Ping Tsa Chih 1986;14(4):210-12 ). S-a demonstrat ca suplimentarea cu antioxidanti împreuna cu vitamina D poate creste nivelurile Ca din firul de par ( MacPherson A, Balint J, Bacso J. Beard calcium concentration as a marker for coronary heart disease as affected by supplementation with micronutrients including selenium. Analyst 1995:120;871-75 ). Aceste studii sugereaza ca exista o relatie inversa între calciul din firul de par si boala cardiovasculara.

Magneziul

Exista multe studii efectuate asupra acestui mineral, iar la AMT apar niveluri crescute chiar la suplimentarea dietei cu cantitati mici ( Schneider H, Anke M. Changes in the magnesium content of the hair, urine and blood plasma of man after oral administration of magnesium and its effects in oxalate urolithiasis therapy. Z Urol Nephrol 1968;61(6):361-65 ). Într-unul din studii, efectuat la pacientii vârstnici cu Alzheimer , s-a gasit o asociere între cresterea nivelurilor magneziului în firul de par si cresterea ratelor fluxului sanguin cerebral regional ( Kobayashi S; Fujiwara S; Arimoto S; Koide H; Fukuda J;Shimode K;et al. Hair aluminium in normal aged and senile dementia of Alzheimer type. Prog Clin Biol Res 1989;317:1095-109 ).

Kozielec raporteaza ( Kozielec T, Starobrat-Hermelin B. Assessment of magnesium levels in children with attention deficit hyperactivity disorder (ADHD). Magnes Res. 1997 Jun;10(2):143-8 ) ca deficitul de magneziu apare mult mai frecvent la copiii cu tulburarea hiperactiva cu deficit de atentie decât la copiii sanatosi. Studiul sau a inclus 116 copii, la care statusul magneziului a fost evaluat cu ajutorul dozarilor plasmatice, dozarilor eritrocitare si analizei minerale tisulare. 95% dintre copiii examinati au prezentat deficit de magneziu. Determinarea magneziului din firul de par este mai fidela decât dozarile plasmatice sau eritrocitare.

Un studiu efectuat de catre Wecker afirma (J Ment. Def. Res. Part 1, Mar. 1985 ) ca exista diferente semnificative între concentratiile oligomineralelor din firul de par la copiii cu autism si afectiuni autism-like, comparativ cu grupul de control. El concluzioneaza ca dovezile sugereaza ca “analiza minerala tisulara poate fi utilizata ca metoda de diagnostic pentru autism”.

Cercetarile au aratat eficienta terapiei cu magneziu si vitamina B6 la copiii care sufera de autism ( Martineau J et al.: Long-Term Effects of Combined Vitamin B6-Magnesium Administration in an Autistic Child, Biol. Psyc. 21, 1986 ).

Parul copiilor dislexici, analizat prin spectroscopie atomica, a aratat concentratii de magneziu si de cupru semnificativ mai crescute decât în parul copiilor normali. Firele de par ale dislexicilor contineau de asemenea concentratii mai mari de aluminiu si de cadmiu ( ID Capel, MH Pinnock, HM Dorrell, DC Williams and EC Grant. Comparison of concentrations of some trace, bulk, and toxic metals in the hair of normal and dyslexic children. Clinical Chemistry, Vol 27, 879-881, Copyright &copy; 1981 by American Association for Clinical Chemistry)

Magneziul scazut a fost legat de complicatiile diabetului ( Lima M de L, Cruz T, Pousada JC, Rodrigues LE, Barbosa K, Cangucu V. The effect of magnesium supplementation in increasing doses on the control of type 2 diabetes. Diabetes Care 1998;21(5):682-686 ) si în anumite cazuri de schizofrenie ( Tada K, Nogami Y, Nagashima M, Nagase T, Ishiwata H, Motegi Y, et al. Trace elements in the hair of schizophrenics. Biol Psychiatry 1986;21(3):325-28 ).

O crestere a nevoilor de magneziu poate fi prezenta si la indivizii care sufera de migrene . Magneziul poate reduce vasospasmul arterelor cerebrale indus de serotonina, care poate fi favorizat de un raport Ca/Mg crescut.

Fierul si manganul

Cercetatorii raporteaza ca indivizii cu aport mai crescut decat normal de fier si de mangan au o predispozitie crescuta de a dezvolta boala Parkinson ( Neurology Jun. 2003 ).

Concluzie

Cercetarile din ultimele 3 decade sugereaza ca exista o relatie între concentratiile mineralelor din firul de par, sânge si urina si ca sanatatea umana este un proces important si complex. Variabilele cheie pentru relevanta clinica includ sursele de expunere, dinamica absorbtiei si distributia tisulara a diferitelor minerale, atât esentiale cât si toxice. Pe masura intelegerii relatiei sofisticate existente între mineralele nutritive si cele toxice, creste si utilitatea efectuarii AMT pentru stabilirea diagnosticului si diversificarea aplicatiilor terapeutice.

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

postat de Andreas

_________________
Sus In jos
http://www.autismbihor.ro
 
ANALIZA MINERALA TISULARA (AMT)
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Copii cu autism  :: Clinica virtuala :: Diagnostic si tratament.-
Mergi direct la: